Universitatea Tehnica Iasi - Fac. Automatica si Calculatoare
Sisteme cu Microprocesoare

Experiment nr. 1

  • L1.1 Denumire:


  • Embedded Linux Machine - intre Cray1 si Apple M1/2



  • L1.2 Prezentare generala, scop.


  • Experimentul de laborator isi propune sa ofere o prima introducere in universul computerelor mostenitoare a traseului PDP11 - Cray1 - ARM A53 - Apple M1 si a sistemului de operare Unix cu derivativa Linux. Sunt explorate resursele hardware si software ale platformelor de dezvoltare Raspberry Pi zero-4/5 precum si modul de utilizare serverului SSH pentru accesul la comenzi UNIX/Linux. Se introduce notiune de sensor specifica aplicatiilor embedded. La sfarsitul laboratorului se vor detine detalii despre posibilitatea realizarii unei retele intranet utilizand ca server un sistem Embedded Linux bazat pe ARM A53, un nucleu cu 4 procesoare pe 64 biti care poate fi considerat un veritabil gateway catre procesorul de top din aceasta gama, reprezentat de Apple M2. considerat a fi cel mai performant procesor de pe planeta.

    Microsoft Seatle Computer user documentation



  • L1.3 Resurse:


  • Platforma Rpi zero 2W , SD cu Linux 64 biti si SSH activat, router wifi, conexiune la Internet, PC cu aplicatie SSH client (Putty)



  • L1.4 Sursa program exemplu:


  • Determinare durata operatii

    Afisare temperatura procesor



  • L1.5 Mod de desfasurare experiment:


  • Realizarea unui SD card cu sistemul de operare Linux pentru platformele de dezvoltare Rpi (zero , zero 2 W, 4):
    - De la adresa de aici se transfera o imagine a sistemului de operare disponibil in regim "open source" . Este recomandat sa utilizam DEBIAN Linux, fiind posibil de fososit si alaternative precum UBUNTU, Free BSD, etc. Utilizand o aplicatie precum DiskImager se realizeaza un SD boot-abil stfel:


    Pe SD , radacina sistemului, se copie un fisier vid cu denumirea ssh precum si un fisier numit wpa_supplicant.conf cu urmatorul continut (ASCII):


    La incarcarea sistemului Linux, prezenta fisierului ssh va activa serverul SSH iar informatiile din wpa_supplicant.conf vor permite unui router local asignarea unui IP dinamic pentru platforma Raspberry Pi la care ne vom putea conecta cu un PC prin intermediul unei aplicatii de tip client SSH - Putty. Aceasta poate fi instalata de la adresa de aici ,mediul de dezvolare a aplicatiilor fiind reprezentat mai jos:

    O alternativa recenta de realizare a unui SD card boot-abil cu Linux poate fi realizata utilizand aplicatia Raspberry Pi Imager aflata la adresa alocata sistemelor Linux pentru Rpi.



  • Analizati componentele de baza ale platformelor Raspberry pi zero, zero 2w, 4;
  • Activati serverul SSH pe Rpi;
  • Conectati-va la rpi SMlab_server cu contul adecvat (user:ax, parola:ax)
  • Examinati resursele alocate utilizatorului si disponibilitatiel compilatorului ARM Gcc;


  • Utilizand editorul Nano editati un fisier cu extensia .c continind programul exemplu sau asemantor ;
  • Urmariti executia programelor exemplu
  • Rezolvati problemele propuse;


  • L1.6 Probleme propuse:


  • 1. Realizati o aplicatie in c care va permite vizualizarea timpului de executie unei operatii de impartire a 2 variabile de tip float/double;
    2. Determinati modul de variatie a temperaturii procesorului functie de conditiile de lucru (incarcare, radiatoare etc.) ;
    3. Realizati o aplicatie care va permite generarea unei imagini cu caractere ASCII conform uzantelor on line;
    4. Realizati un program care va permite determinarea duratei de executie operatiei de multiplicare numere reprezentate in firgual flotanta;
    5. Realizati un set de programe care vor permite estimarea intarzierilor datorate prezentei simultane a celor 20 utilizatori conectati cu a1- a20.


  • L1.7 Experimentul poate fi extins pentru:


  • - Dezvoltarea aplicatiilor embedded accesibile de la distanta
    - Utilizarea resurselor cloud pentru dezvoltarea aplicatiilor profesionale;
    - Dezvoltarea serverelor pentru Internet of things;
    - Dezvoltarea aplicatiilor complexe utilizind sisteme de operare:



    Cele mai performante procesoare existente sunt considerate cele din familia ARM seria A, integrate si in procesorul M1 al firmei Apple, utilizate in seria MacBook Air (M1, 2020) and MacBook Pro (M1, 2020).




  • L1.8 Referinte documentare:

  • © 2024 - Florin Pantilimonescu , Fac. Automatica si Calculatoare